E poate ciudat sa spun despre o carte ca asta ca e o placere, dar e o placere. E cu boala si da, e cu moartea, si nu-ti vine s-o citesti pana cand incepi s-o citesti si incep sa te prinda sarcasmele, luciditatea, melancolia taioasa, simtul luptei si profesionismul poetului; iadul organelor i-a ascutit lui Geacar instinctele si toata energia i s-a strans in minte ca un pumn care loveste, si nu numai sa se apere, sa atace.Din fericire, cartea e nu numai iad, e si revenirea printre cei vii; doar ca ei n-au nicio idee ce inseamna sa traiesti: cafeaua de dimineata/ dupa atata timp/ e ca solveig (peer gynt)." - Dan Sociu