O carte in care apar o multime de oameni saraci din punct de vedere material, dar bogati in har, in darurile duhovnicesti ale sufletului care s-a pocait si s-a luptat, s-a smerit si s-a sfintit. Chipurile monahilor pomeniti de parintele Paisie de la Sihastria sunt descrise cu multa naturalete si familiaritate, iar lumina duhovniceasca a fiecarui monah este concentrata in forma de cugetari - poezii, asemenea unor maxime sau sentinte intelepte. Avem aici, asadar, o carte de intelepciune a vietii calugaresti, care nu porneste de la idei mari, ci de la nevointele unor oameni simpli.